Calendarul alergenilor
Alergii de sezon în România
Conform datelor de specialitate, din aproximativ 3.500 de specii de plante identificate în Europa, doar aproximativ 20 provoacă alergii semnificative prin polenul lor. În România, structura sezonieră și specificul regional conferă importanță deosebită anumitor alergeni, Ambrozia reprezentând o problemă de sănătate publică majoră.
Alergenii specifici fiecărei perioade în România
Perioada de primăvară (februarie-mai) este dominată de polenul arborilor: mesteacănul reprezintă cel mai important alergen arborizol, cu producție masivă de polen și potențial alergenic foarte ridicat. Alunul și arinul marchează debutul sezonului alergenic, fiind primii alergeni ai anului, cu concentrații locale ridicate. Frasinul și carpenul completează tabloul primăverii, cu potenţial alergenic mediu spre puternic.
Perioada de vară (mai-iulie) este caracterizată de predominanța gramineelor, care constituie principalul declanșator al febrei fânului. Aproape toate speciile de graminee sunt alergenice, afectând aproximativ 70% dintre persoanele cu alergii la polen. Secara și porumbul, aparținând familiei gramineelor, prezintă reactivitate încrucișată semnificativă.
Perioada de la sfârșitul verii și toamna (iulie-octombrie) este dominată de Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), cel mai agresiv alergen din România. Studiile arată că în vestul României până la 60% dintre pacienții cu rinoconjunctivită alergică sunt sensibilizați la polenul de ambrozie. Pelinul (Artemisia vulgaris) reprezintă cel mai important alergen din categoria erbacee.
Ambrozia – Problema specifică României
Ambrozia este o plantă invazivă originară din America de Nord, devenind o problemă majoră de sănătate publică în România. Caracteristicile sale distinctive includ:
- Potențial alergenic extrem: o singură plantă poate elibera miliarde de grăuncioare de polen, care se dispersează pe distanțe de zeci de kilometri
- Prag de declanșare scăzut: sunt suficiente 1-2 particule/m³ pentru a provoca reacții la persoanele foarte sensibile (pragul general fiind sub 30 particule/m³)
- Sezon prelungit: înflorește din iulie, cu vârf în august-septembrie, persistând până la primul îngheț (octombrie-noiembrie)
- Prevalență în creștere: schimbările climatice au prelungit sezonul polinic cu 17-21 zile în Europa Centrală și au crescut alergenicitatea polenului
- Impact regional: în zona de vest a României (Timișoara, Craiova) problema este deosebit de acută
| Perioada de Polenizare | Alergen | Nivel Alergenic | Observații |
|---|---|---|---|
| Februarie – Martie | Alun (Corylus) | PUTERNIC | Primul polen al anului; cantități mari local |
| Februarie – Aprilie | Arin (Alnus) | PUTERNIC | Cantități mari de polen; debut precoce |
| Martie – Mai | Frasin (Fraxinus) | PUTERNIC | Înflorește simultan cu mesteacănul |
| Martie – Mai | Mesteacăn (Betula) | FOARTE PUTERNIC | Cel mai important arbore alergen; producție masivă de polen |
| Aprilie – Mai | Carpen (Carpinus) | MEDIU | Cantități moderate de polen |
| Aprilie – Iunie | Stejar (Quercus) | MEDIU | Simptome între mesteacăn și graminee |
| Mai – Iulie | Graminee (Poaceae) | FOARTE PUTERNIC | Principal declanșator al febrei fânului; afectează ~70% dintre alergici |
| Mai – Septembrie | Pătlagină (Plantago) | MEDIU | Perioadă îndelungată; concentrație scăzută în aer |
| Iulie – Septembrie | Pelin (Artemisia) | PUTERNIC | Cel mai important alergen erbaceu |
| August – Octombrie | Ambrozie (Ambrosia) | FOARTE PUTERNIC | Cel mai periculos alergen în România; cantități minime declanșează reacții; problemă de sănătate publică |
Reactivitate încrucișată și precauții
Persoanele alergice la ambrozie pot dezvolta sindrom oral alergen la consumul anumitor alimente crude: pepene galben și verde, banană, castravete, dovlecel, seminţe de floarea-soarelui, ceai de mușețel și păpădie. Această reactivitate încrucișată se datorează proteinelor similare din polen și alimentele respective.
Măsuri de Protecție Recomandate
Pentru perioada august-septembrie (sezonul ambroziei):
- Monitorizarea zilnică a calității aerului și a nivelului de polen prin aplicații meteorologice (denumit „ragweed pollen”)
- Evitarea activităților în aer liber între orele 10:00-15:00
- Menținerea ferestrelor închise și utilizarea purificatoarelor de aer dotate cu filtre HEPA
- Duș și schimbarea hainelor după expunerea exterioară
- Consultarea unui medic alergolog pentru imunoterapie alergen-specifică (AIT) – singura metodă care modifică evoluția bolii
Surse: Swisens AG, Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, studii de prevalență în zona Oltenia și Banat
