Prognozele pe termen lung prevăd pentru România creșterea temperaturii în timpul verii însoțită de secete pronunțate. Apariția acestor fenomene prognozate se manifestă deja prin creșterea constatată în ultima jumătate de secol a mediei temperaturilor maxime atinse vara în sud și sud-est (cu 1,6˚C – 1,9˚C), în aceeași perioadă numărul zilelor foarte ploioase (cu cele mai mari cantități zilnice) crescând cu 16%. [1]

 

Sectorul economic cel mai vulnerabil la schimbările climatice rămâne agricultura; adaptarea acesteia prin utilizarea soiurilor de plante rezistente – în special la temperaturi ridicate și la stresul generat de lipsa apei, impunându-se ca o primă necesitate.

 

Cum măsor corect precipitațiile?

 

Măsurarea precipitațiilor și a rezervelor de umiditate din sol sunt premizele esențiale ale gestionării eficiente a resurselor de apă în agricultură.

 

O caracteristică a precipitațiilor la fel de importantă pentru agricultură ca și cantitatea este intensitatea acestora. Așa cum se știe, apa care depășește capacitatea de absorbție a solului va bălti sau se va scurge la suprafață ducând la eroziune și la formarea crustei – fenomene care vor scădea și mai mult capacitatea de infiltrare a următoarelor precipitații. Mișcarea nutrienților și a substanțelor chimice de protecție a culturilor sunt, de asemenea, afectate de momentul și intensitatea precipitațiilor.

 

Precipitațiile slabe tind să aibă o bună uniformitate la scara geografică a unei culturi; precipitațiile torențiale – care însă au cel mai mare impact – sunt mult mai neuniforme. Studii independente ([2],[3], [4]) desfășurate în mai multe țări au ajuns la concluzia că pentru a măsura corect intensitatea precipitațiilor într-o zonă punctele de măsură nu trebuie să fie la o distanță mai mare de 2 kilometri.

 

Răspunsul la prima întrebare pe care o pun majoritatea fermierilor: „câte pluviometre îmi sunt necesare pentru a ști cât și cum a plouat în câmpul cultivat de mine?” este, foarte pe scurt: „un pluviometru la 400 de hectare sau un pluviometru la fiecare 2 kilometri„.

 

Câtă apă le trebuie plantelor?

 

În ultimă instanță disponibilitatea apei în zona rădăcinilor plantelor este un rezultat al cantității și intensității precipitațiilor, al condițiilor inițiale, al transportului apei în sol prin drenaj și capilaritate și nu în ultimul rând al evaporării și transpirației plantei. Marea variabilitate a tuturor acestor parametri poate duce la o mare diferență între puncte din același câmp, prin urmare la o dezvoltare neuniformă a plantelor.

 

Așadar răspunsul la o altă întrebare pusă des de fermieri: „câtă apă le mai trebuie plantelor” poate fi aflat doar măsurând cantitatea de apă disponibilă în zona rădăcinilor.

 

Cel mai simplu sistem care vă oferă valorile temperaturii, umezelii și conductivității din sol cu ajutorul unor senzori îngropați care transmit direct din câmp, fără fire care să fie tăiate de utilaje și fără grija schimbării bateriei timp de 20 de ani, este sistemul Soil Scout pe care Starckrom Tehnologii îl promovează în România.

 

O imagine completă asupra bilanțului apei în solul pe care îl cultivați poate fi oferită de sistemul Tellus R – care măsoară și transmite atât cantitatea de precipitații cât și umezeala și temperatura din sol.

 

 

 

Solicitați mai multe detalii despre aceste produse scriindu-ne direct.

 

Bibliografie:

[1] Administrația Națională de Meteorologie. „Ghid privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice”
[2] Bosch, D. D., Sheridan, J. M., Davis F.M. „Rainfall characteristics and spatial correlation for the Georgia coastal plain”
[3] Fiener P., Auerswald K. „Spatial variability of rainfall on a sub-kilometre scale”
[4] Peleg, N., Ben-Asher, M., Morin. E. „Radar subpixel-scale rainfall variability and uncertainty: lessons learned from observations of a dense rain-gauge network”