Prognozele meteo rutiere
Ce sunt și cum se elaborează prognozele meteo rutiere
O estimare cât mai exactă a condițiilor meteorologice în viitor constituie primul pas în stabilirea și adoptarea acțiunii corecte în domeniul întreținerii drumurilor pe timp de iarnă. Această estimare se numește prognoză. Simplu exprimat, prognoza meteorologică atmosferică indică ce se va întâmpla în aer. Prognoza meteo rutieră indică ce se va întâmpla pe suprafața drumului.
Elaborarea acestor două tipuri de prognoză se face în mai mulți pași specifici, ambele prognoze concurând la furnizarea unei informații acționabile care să conducă la cea mai bună luare a deciziilor de către administratorii drumului.
Există mai mulți pași în lanțul de prognoză, măsurătorile de calitate jucând un rol crucial.
Cum se elaborează prognoza meteo atmosferică:
Pașii elaborării prognozei meteorologice atmosferice sunt următorii:
1. Măsurarea condițiilor meteo la nivelul globului, pe o arie extinsă
Fiecare țară participă la colectarea datelor de observații meteorologice transmițând în fluxul internațional, la interval de cel mult o oră, aceste măsurători
2. Colectarea datelor la câteva centre regionale și elaborarea prognozelor numerice de arie largă
Modelele meteorologice globale necesită o putere de calcul extrem de mare, accesibilă pe plan mondial doar câtorva organizații dotate cu supercalculatoare
3. Detalierea, la nivel național, a prognozelor numerice elaborate de către centrele regionale
Agențiile naționale, folosind modele de prognoză adaptate, detaliază la scară națională în spațiu și timp aceste prognoze
4. Verificarea și îmbunătățirea prognozelor
De-a lungul timpului s-au dezvoltat diverse metode care îmbunătățesc prognozele numerice „învățând din greșeli” (metode statistice sau – mai recent – bazate pe inteligența artificială). Aceste metode sunt aplicate pentru a descrie cea mai probabilă evoluție a vremii la scară națională. După validarea de către meteorologii specializați, aceste prognoze pot fi utilizate;
5. În scopul îmbunătățirii suplimentare a acurateții pe termen scurt a prognozelor la scară națională, se rulează alte modele, de mare rezoluție spațio – temporală, la care se adaugă cele mai recente informații obținute în timp real de la senzori, rețele radar meteorologice sau alte instrumente de observație.
Cum sunt elaborate prognozele meteo rutiere
Modelul de prognoză meteo rutieră este un model matematic ce ține cont de principalele procese care afectează starea suprafeței drumului. Un astfel de model încorporează alte ‚sub-modele’ specializate în bilanțul energetic, în bilanțul și compoziția chimică a materialelor de la suprafață și în influența detaliilor specifice punctului respectiv pentru care se elaborează prognoza. Bineînțeles, prognoza meteo rutieră ține cont și de prognoza meteorologică atmosferică.
Modelul de bilanț energetic prognozează temperatura suprafeței căii de rulare. De exemplu: temperatura asfaltului expus la soare va fi mai ridicată, iar modelul energetic va calcula tocmai această creștere a temperaturii carosabilului.
Modelul de bilanț energetic ia în calcul de asemenea:
- Intensitatea soarelui, acoperirea cerului
- Nivelul traficului și turbulența
- Răcirea radiativă (mai ales pe timpul nopții)
- Acoperirea drumului cu apa (sub formă lichidă, solidă sau mixtă)
Modelul de bilanț al materialelor urmărește și clasifică apa și substanțele chimice de pe suprafața drumului. De exemplu: când prognoza meteo atmosferică prevede ploaie, modelul „adaugă” apă la categoria apă luând în calcul atât scăderea aderenței drumului, cât și eventuala diluție a substanțelor chimice preexistente. Dacă temperatura suprafeței scade sub punctul de îngheț, modelul „mută” apa în categoria „gheață”.
Acest model ia în calcul în principal:
- Precipitațiile atmosferice: ploaia, ninsoarea
- Condensul și înghețul
- Evaporarea și sublimarea
- Tratamentele chimice și mecanice aplicate drumului, deszăpezirea și curățarea
- Antrenarea apei de către trafic
Informațiile despre specificul site-ului pentru care este elaborată prognoza rutieră țin cont de o multitudine de factori de mediu ai amplasamentului. De exemplu modelul ține cont de identificarea secțiunilor de drum aflate pe poduri, de profilurile de trafic sau de impactului umbririi asupra porțiunii respective de drum.
În final, în acuratețea modelului de prognoză rutieră sunt esențiale informațiile de calitate măsurate de senzorii specializați – ficși sau mobili – referitoare la temperatura și starea suprafeței (uscată, umedă, udă, lapoviță, zăpadă, gheață și, nu în ultimul rând, gheața neagră – acea gheață foarte transparentă și greu de observat) precum și la condițiile atmosferice din locul de amplasare a stației meteo rutiere, esențiale fiind temperatura, punctul de rouă, viteza și direcția vântului și radiația solară).
